De ce nu te vindeci?
Unul dintre cele mai importante motive este stresul.
O sa aflam inpreuna cum lucreaza stresul, plecand de la celule si ajungand, apoi, la oameni.
Plecand de la un documentar, vizionat recent, in care se arata ca daca pui un grup de celule intr-un vas si imparti grupul in doua seturi, punand intr-un set nutrienti in fata celulelor, iar in celalalt punand toxina, observam ca atunci cand nutrientii sunt in vas celulele se misca catre acestea, de ce ? Simplu, pentru ca sunt semnale pozitive de crestere. Dar cand in vas sunt toxine, celulele se distanteaza de aceste semnale negative. Deci, cand o celula vede ceva care ofera crestere, se misca catre acel semnal cu bratele deschise pentru a o primi. Dar daca celulele vad toxine, atunci ele se indeparteaza de semnal si se inchisteaza.
Stim ca, celulele nu pot fi deschise si inchise in acelasi timp adica ele nu se pot misca si inainte si inapoi in acelasi timp. Concluzia: celulele pot sa fie in starea de crestere sau in starea de protectie, dar nu pot fi in ambele situatii in acelasi timp.
Se cuvine sa facem o simpla recapitulare, pentru a inteleg exact cum sta treaba: celulele se misca spre semnale pozitive cand sunt in crestere, sunt efectiv atrase de aceste semnale, si vor fi respinse atunci cand sunt in protectie. Sigur ca avem si semnale care nu sunt nici negative nici pozitive, este daca vreti ca intr-un lift, adica atunci cand urci intr-un lift, nu dansezi dar nici nu ti-e rau.
Cam asa sta treaba cu celulele corpului nostru.
Insa, urmand firul logicii, acelasi fenomen se petrece si la oameni.
Mintea va percepe mediul inconjurator si daca vede ceva care crede ca e amenintator, va trimite un semnal celulelor, spunandu-le ca acel mediu nu este unul sustinator, prietenos, este unul ostil.
Si atunci sistemul este chemat in ajutor pe axa : hipotalamus-glanda pituitara-suprarenalele.
Hipotalamusul este partea creierului care interpreteaza perceptia. Cand hipotalamusul vede stres, vrea sa spuna intregului corp ca se intampla ceva, transmitand un semnal glandei pituitare. Aceasta, la randul ei, trimite semnale la zeci de trilioane de celule din corp, dar daca apare o amenintare, va trimite un semnal catre suprarenale. Stim cu totii ca rinichii sunt sediul fricilor. Perceptia acestora cu privire la semnalul primit este simpla: lupta si fugi. Apoi, aceste glande elibereaza in corp hormoni de stres . Primul lucru pe care il fac acesti hormoni de stres, este sa trimita sangele, in mod preferential, catre membre. Sigur va intrebati, de unde aceasta preferinta? Simplu, pentru a putea lupta cu amenintarea sau pentru a putea fugi de ea. De aici expresia „lupta si fugi”. Acum, mergand pe firul logicii, apare o alta intrebare: daca sangele merge in mod preferential catre membre, unde era sangele inainte de a merge catre ele? Raspunsul este, pe cat de simplu, pe atat de logic. Sangele era in viscere. Bun si acum sa spunem care este rolul viscerelor. Acestea au rol de crestere a organismului, de sanatate a sa si de mentenanta.
Deci, logic, daca sangele paraseste viscerele pentru a merge in membre, ce se intampla cu capacitatea organismului de a creste si de a se mentine ? Logic, scade.
Motivul este unul simplu si anume, cand esti in protectie, opresti cresterea, asemenea acelei celule, corpul este ori in crestere ori in protectie, dar nu in ambele situatii in acelasi timp. Corpul uman are nevoie de crestere in fiecare zi ( pana la 100 de ani, nu doar de cand esti bebelus pana la o varsta, sa spunem de 30 de ani, varsta pana la care corpul uman genereaza celule stem, care regenereaza organismul si se opune imbatranirii si degradari acestuia) din cauza faptului ca in fiecare zi mor miliarde de celule, care trebuie sa fie inlocuite cu altele noi, precum, daca acceptati comparatia, captuseala intestinelor care trebuie sa fie inlocuita la fiecare trei zile. De aceea chimioterapia e atat de toxica pentru ca omoara celulele care se divid, fie ca sunt celule canceroase fie ca sunt celule normale. De aceea oamenii care fac chimioterapie au probleme digestive si, de asemenea, le cade parul, pielea nu mai creste cum trebuie.
Deci daca zilele tale sunt pline de stres, atunci arunci tone de hormoni in corp care te pun pe directia „lupta si fugi”. De aceea te imbolnavesti cand esti in stres. Pentru ca nu iti mai inlocuiesti celulele la o rata normala.
Dar mai exista un alt efect important al stresului. Cand hormonii trec din hipotalamus la glanda pituitara si apoi spre suprarenale, elibereaza hormoni de stres. Cum am spus, hormonii de stres fac sangele sa mearga de la intestine spre periferie deoarece hormonii ingusteaza vasle de sange din intestine si functia hormonilor de stres este sa ia energia din corp si sa o duca toata spre….”lupta si fugi”. Una dintre cele mai importante utilizari ale energiei in corp este sistemul imunitar. Si acum haideti sa luam un exemplu, sa presupunem ca ai o infectie bacteriana si esti deranjat la stomac si un leu te urmareste. Cata energie ar trebui sa aloci, pentru a fugi de amenintarea leului? In aceasta situatie uiti de bacteria care ti-a provocat indigestia. Problema principala este ca, hormonii de stres opresc sistemul imunitar.
Probabil cunoasteti ca fiecare dintre noi este infectat cu aproape toate bolile si toti germenii pe care le au oamenii. Si, logic, se naste intrebarea: daca sunt infectat, de ce nu sunt bolnav? Raspunsul este, pe cat de logic, pe atat de simplu: pentru ca daca sistemul imunitar functioneaza corespunzator, va suprima acesti paraziti si germeni, dar in momentul in care incepi sa opresti sistemul imunitar, atunci aceste microorganisme incep sa se simta ca pestele in apa, grabind cresterea lor si imbolnavirea organismului. Deci ideea ca iei o boala nu este pe deplin adevarata, deja ai boala, doar ca, un sistem imunitar puternic lupta cu succes impotriva ei si de aceea nu o simti ca se manifesta, creindu-ti stari neplacute. Daca esti in stres, opresti sistemul imunitar si atunci dai acestor organisme oportuniste posibilitatea sa fabrice boala, sa o intretina si sa o dezvolte.
Si totusi cand faci o asemenea boala mergi la doctor si el iti da tratament care iti omoara germenii sau bacteriile.
Aici, oricum, avem o alta perspectiva, intrucat medicamentele au rol doar de a rezolva, in unele situatii, doar efectul, cauza ramanand activa.
Cauza a fost stresul care a oprit sistemul imunitar. Pentru a te vindeca, ok, trateaza si boala, dar in primul rand trateaza cauza care a produs-o, adica stresul.
Avem doua probleme legate de stres: opreste cresterea organismului si functionarea sistemului imunitar. Exista si o a treia problema care adauga si mai mult stres: cand esti in modul „lupta si fugi”, ce crezi ca folosesti ? Ratiunea constienta sau comportamentul reflex? Raspunsul este logic: folosesti reflexul. De ce ? Simplu, pentru ca hormonii de stres ingusteaza vasele de sange din abdomen pentru ca sangele sa mearga la periferie, dar cand hormonii de stres patrund in corp ei merg, de asemenea, si la creier si ingusteaza vasele de sange in partea frontala a creierului acolo unde este ratiunea constienta, ca sa impinga mai mult sange inspre spate pentru comportamentul reflex. Asta inseamna ca atunci cand esti in stres, esti mai putin focusat pe zona de a emite judecati corecte si cu o doza ridicata de inteligenta.
In concluzie, atunci cand suntem in directia protectie, deci sub influenta factorilor de stres, oprim cresterea si atunci incepe boala. Dar mai avem un aspect, un aspect pe care majoritatea nu il constientizam. Daca vrem stare de bine, nu este de ajuns sa eliminam stresul ci avem nevoie si de bucurie si mai ales…de iubire.
Deci stresul nu este singura problema.
Constientizam tot mai mult faptul ca avem nevoie de mai multa iubire! De ce? Deoarece iubirea este TOTUL! Ea inseamna afectiune , dragoste, respect, o terapie pentru minte, trup si suflet. Este una din modalitatile cele mai eficiente de a te vindeca! IUBIREA este calea INIMII. Mintea este cauza majoritatii bolilor, in timp ce INIMA este sursa oricarei VINDECARI.
